Silviu Guga s-a născut la 17 ianuarie 1944 în satul Bățălar, județul Hunedoara. urmat școala primară în satul natal (1951-1955), școala gimnazială și liceul la Deva (Liceul „Decebal”, 1955-1962), iar studiile superioare la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Filologie (1963-1968).
Activitatea profesională
După absolvirea liceului a lucrat două săptămâni ca muncitor necalificat la Combinatul Siderurgic din Călan, apoi pedagog la Școala Profesională de Construcții din Deva (1962-1963). După absolvirea facultății a fost profesor la Liceul Teoretic Călan (1968-1974) și Liceul Industrial Metalurgic Călan (1974-1985), Liceul Teoretic și Liceul Industrial Textil Cisnădie (1985-1990), Liceul Industrial Energetic și Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” Sibiu (1990-2008). După pensionare a fost profesor la Colegiul Național „O. Goga” (2009-2010), Colegiul Economic „G. Barițiu”, Liceul de Artă și Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Sibiu.
A fost lector universitar asociat la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Litere (1994-1998).
A fost membru al Comisiei Naționale de Limba și Literatură Română la Ministerul Educației, Învățământului și Cercetării (1990-2002). În această calitate a participat la numeroase ședințe de dezbatere și aprobare a programelor școlare, a manualelor de limba și literatura română și subiectelor de examene (evaluare națională, bacalaureat). A fost membru al comisiilor de evaluare la numeroase concursuri și olimpiade naționale de limba și literatura română.
A obținut toate gradele didactice și distincția „Gheorghe Lazăr”, clasa I. A fost mentorul și îndrumătorul pedagogic pentru mulți studenți de la Facultatea de Litere din Sibiu și colegi aflați la începutul carierei didactice.
Activitatea literară și culturală
A început să scrie poezii de la 11-12 ani. S-a afirmat ca „poet” în cercul de literatură al Liceului „Decebal”, a câștigat un concurs organizat de revista „Tribuna”, revistă la care a debutat în 1962.
În timpul studenției a fost printre membrii fondatori ai cenaclului „Pavel Dan”, cel mai longeviv cenaclu literar din țară. A fost „cronicarul” ședințelor de cenaclu în ziarul „Drapelul roșu”. A debutat cu critică literară în revista „Orizont” (1964) și a colaborat mulți ani la această revistă. Ca prozator a debutat în revista „Amfiteatru”, în 1968, încurajat de Fănuș Neagu și Ion Băieșu. După publicarea povestirii „Întrerupere zadarnică” („Amfiteatru” nr.31/ iulie 1968) a fost lăudat la postul de radio „Europa liberă”. O perioadă de timp n-a mai putut publica.
În toamna anului 1968 a fost repartizat profesor la Călan. Revine în publicistică prin încurajarea lui Tiberiu Istrate care îi îngăduie să susțină în ziarul județean „Drumul socialismului” rubrica „Cartea, scena, ecranul, discul” cu recenzii de carte, înlesnindu-i și intrarea în colectivul de redacție al revistei „Ritmuri (hunedorene)”, un supliment cultural al ziarului „Drumul socialismului”.
La Călan a început să încurajeze elevii și tinerii din localitate să se implice în activități culturale. A pus bazele unui cerc literar școlar, apreciat de ziarul județean, apoi, în 1974, a înființat cenaclul literar „Radu Stanca” la Casa de Cultură din oraș. Cu membri cenaclului a reușit să editeze prima culegere literară din localitate, „Sub arcuri de lumini”, în 1978. Culegerea s-a bucurat de bune referințe în presa culturală. Cenaclul din Călan a fost vizitat de multe personalități ale vieții literare. Cenaclul a avut ca membri de onoare pe Ștefan Augustin Doinaș, Anghel Dumbrăveanu, Horia Stanca și Radu Ciobanu. Mulți membri ai cenaclului au fost premiați la fazele de concurs ale festivalului „Cântarea României”, au ajuns să publice în reviste literare.
A coordonat și desfășurarea unei reviste vorbite, inițial întitulată „Convorbirile de joi”, apoi „Sub arcuri de lumini”, după titlul culegerii. Edițiile acestor reviste vorbite aveau loc la Casa de Cultură. Ajuns profesor la Cisnădie, înființează în 1985 Cenaclul literar „Școala ardeleană” care, de asemenea, s-a bucurat de succes. La Sibiu, participă la ședințele cenaclului literar al revistei „Euphorion” și la numeroase simpozioane literare și sesiuni de comunicări științifice la Biblioteca Astra și la Facultatea de Litere.
A fost invitat la activități literare în țară, în Serbia, Austria, Ungaria și în Republica Moldova. Din 1993 și până în 2024 a colaborat cu „Asociația Clubul Cultural austriaco-român” din Viena și a susținut mai multe conferințe despre literatura română și folclor. În 2010, a participat la manifestările literare din orașul Pecs, când orașul din Ungaria a fost Capitală Culturală Europeană, unde i-a fost lansat ediția maghiară a romanului „Băiatul din două lumi”.
A colaborat la mai multe reviste, printre care: Algoritm literar, Amfiteatru, Argument, Avangarda XXI, Bilete de papagal, Caiete silvane, Cadran, Cenaclul de la Păltiniș, Contemporanul, Cuib literar, Cuvântul românesc, Dacia literară, Discobolul, Echinox, Euphorion, Familia, Hyperion, Luceafărul, Lumina lină, Meridianul Timișoara, Oltart, Opinia, Orizont, Provincia Corvina, Rapsodia, Ritmuri, România literară, Rotonda valahă, Transilvania, Tribuna, Zenit 22, la ziare locale din Deva, Timișoara, Cisnădie și Sibiu și la posturile de radio „România cultural” și „Radio Timișoara”. A fost de câteva ori invitat la emisiunile unor posturi de televiziune.
A fost coordonator literar al revistei „Cenaclul de la Păltiniș” și consilier al editurii cu același titlu, este Senior editor al revistei „Algoritm literar”. Este, de asemenea, membru în consiliul de onoare al revistei „Rapsodia” și membru în colegiul redacțional al revistei „Bilete de papagal”.
Cărți publicate:
- „Efigii”, Timișoara, 1968 (în colaborare)
- „Băiatul din două lumi”, ediția I, Sibiu, 2007
- „Băiatul din două lumi”, ediția a II-a, Bistrița, 2009
- „Guvernat de memorie”, Sibiu, 2013
- „Sorin Titel – 80”, Timișoara, 2016 (în colaborare)
- „Incredibile iubiri”, Florești, Cluj-Napoca, 2024
Traduceri:
- „Il ragazzo con due vita”, Editore privato, Modena, 2008, traducerea romanului „Băiatul din două lumi” în italiană de Ana Maria Cantacuzino.
- „A fiú innen meg odaátrol”, Szatmárnémeti, 2010, traducerea romanului în limba maghiară de Nagy Ivan.
Prezent în antologiile (selectiv):
- „Piața aurarilor – Poeți sibieni”, Sibiu, ed.I, 2009, ed. II, 2010, ed.III, 2011
- „Eternități de o clipă – Prozatori sibieni”, Sibiu, 2010
- „Conexiuni. Antologie de proză”, Bistrița, 2010
- „Semințe literare”, Iași, 2011
- „Sub semnul lui Noica”, Sibiu, 2011
- „Artgotica”, Sibiu, ed.I, 2011, ed.II, 2012
- „Mama”, Craiova, 2014
- „Piramida sufletului”, Sibiu, 2017
Prezent cu eseuri în albumele de artă ale pictorilor Constantin Ilea (2018) și Marius David (2022).
A scris sute de recenzii și cronici literare, prefețe și postfețe la volumele unor scriitori. A publicat în revistele „Algoritm literar” și „Cenaclul de la Păltiniș”, număr de număr, editorialele. Menține permanent rubrica „Cabinet de lectură” în revistele „Algoritm literar” și „Rapsodia”.
Referințe critice (selectiv):
Doina Bălțat, Eugen Bunaru, Nicolae Ciobanu, Radu Ciobanu, Maria Luiza Cristescu, Maria Damșa, Crișu Dascălu, Constantin Dram, Ion Dur, N.I.Dobra, Elena Moisei, Emil Duțu, Ebyedi Miklos, Eugen Evu, Oana Goia, Marius Halmaghi, Tiberiu Istrate, Eugen Jitariuc, Daniel Lăcătuș, Valentin Leahu, Nastasia Maniu, Dan Mucenic, Ioan Mariș, Menuț Maximilian, Fănuș Neagu, Liviu Ofileanu, Octavian Popa, Adrian Popescu, Alexandru Ruja, Victor Neghină, Cornel Ungureanu, Damian Ureche, Lucian Vasiliu, Ioan Radu Văcărescu.
Articole tip dicționar „Silviu Guga” în:
- Daniel Lăcătuș, Personalități locale – Călan, Editura Vertical, 2011.
- Județul Hunedoara: monografie, volumul V, Personalități Hunedorene, coordonatori: Ioan Sebastian Bara, Ioachim Lazăr, Paulina Popa, Marcela Balazs, Denisa Toma, Editura Emia, Deva, 2015.
- Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Enciclopedia Banatului, I. Literatura, Ed. a-II-a, Editura David Press Print, 2016.
- Daniel Lăcătuș, Istoria vieții literare a orașului Călan, Editura PIM, 2019.
Premii și distincții mai importante:
- Medalia „Lieber Augustin-Wiener”, atribuită la Primăria din Viena (1997)
- Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sibiu (2007)
- Premiul revistei „Euphorion” pentru întreaga activitate literară (2013)
- Diploma Centenarului Marii Uniri, atribuită de Consiliul Județean Sibiu (2018)
- Diploma de Excelență a Colocviului Internațional Emil Cioran (2025)